Scrutinul de duminica pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului va fi pentru cetatenii Romaniei o proba de implicare civica si de instinct democratic pe care nu multi vor fi dispusi sa o dea. Aceasta pentru ca simplul act de a vota a devenit in noua Lege electorala o proba de anduranta pentru o buna parte a romanilor, si asa relativ apatici din punctul de vedere al implicarii politice. In vreme ce Guvernul Romaniei desfasoara o intensa campanie mediatica pentru stimularea prezentei la urne, situatia reala indica o intentie scazuta de vot, din doua motive - lasand apatia, scarba etc. la o parte. Primul motiv, extrem de important, este interdictia de a vota in afara localitatii - sau tarii - de resedinta. In cazul particular al colegiilor din diaspora, Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului prevede la articolul 8, alineat 2 ca "cetatenii romani cu drept de vot, cu domiciliul sau resedinta in strainatate isi exercita dreptul de vot in una din sectiile de votare din acea tara in care isi au domiciliul sau resedinta, in conditiile prezentei legi", ceea ce la prima vedere nu pune probleme deosebite. Cu toate acestea, cum logica electorala si realitatea geografica nu fac intotdeauna casa buna, conditiile legii vor reprezenta o frana serioasa in calea participarii la vot a romanilor stabiliti in Europa Occidentala - Colegiul 1 al Circumscriptiei 43 - care preferau, in anumite cazuri, sa aleaga in sectii de votare situate in afara teritoriului de resedinta, dar mai apropiate, in termeni reali, de domiciliu (e situatia Marii Regiuni, care include Luxemburgul, Lorena in Franta, Saarland in Germania si partea sud-estica a Belgiei). Sectiile de votare sunt putine si inegal repartizate. Pentru Franta, de pilda, au fost prevazute numai cinci sectii de votare, cate una pentru fiecare dintre cele cinci orase alese - Paris, Lyon, Marsilia, Nisa, Strasbourg