Trăim în aglomeraţie, agitaţia ne este supremul inamic, dar şi un modus vivendi. Mai avem timp să ne oprim şi să ne punem întrebări? Iată câteva răspunsuri la întrebări pe care poate fiecare bucureştean şi le pune măcar o dată.

În căutarea zilnică spre un trai decent, în fuga pe teren alunecos al vieţii fiecăruia înspre întâietate, câţi dintre bucureşteni mai găsesc răgaz pentru a afla detalii despre istoria unor aspecte ale capitalei României care ne fac viaţa mai frumoasă?

Iată o întrebare la care arhitecţii, sociologii şi poate chiar administraţiile locale încearcă să afle răspunsuri şi să provoace curiozităţi , organizând frecvent seminarii, dezbateri sau festivităţi care să ne pună pe tavă detalii despre identitatea oraşului.

Şi asta pentru că numai cei care îşi cunosc clădirile, străzile pitoreşti cu istorii interbelice, amorurile pierdute pe potecile parcurilor în lumină de toamnă, numai cei care înţeleg cât de greu este să construieşti ceva cu adevărat, numai aceia vor putea aprecia şi proteja oraşul. Cea mai bună dovadă pentru acest aspect este faptul că, în vremuri de criză economică, festivalurile culturale continuă să se înmulţească. Târgurile meşteşugăreşti sau de anticariat, prind parcă amploare. Străzile Capitalei, centrul oraşului şi marile parcuri cu precădere, au ajuns în prezent să fie scena momentelor artistice de toate felurile. Iată câteva întrebări care-şi primesc răspunsul(sursă: bucurestiivechisinoi.ro): Cu toţii cunoaştem studioul de la Buftea. Câţi ştiu însă că a luat naştere în 1950 şi că la acea vreme era cel mai mare şi mai bine dotat din sud-estul Europei?

Clădirea care a fost pentru zeci de ani cea mai înaltă din Bucureşti, Hotelul Intercontinental, a fost ridicat în anii ‘70 (25 de etaje).

Gara de Nord a aparut în 1872, odată cu traseul Bucureşti - Ploieşti.

Care sunt cele mai vechi urme de