Trecută prin Parlament după dezbateri de mai puţin de o lună şi promulgată de preşedintele Republicii Ungare fără organizarea unui referendum, noua Constituţie a Ungariei a fost considerată "un puci constituţional" de publicaţia belgiană Le Soir. Legea fundamentală urmează să intre în vigoare pe la 1 ianuarie 2012.
Guvernul de la Budapesta a apelat, în martie, la Comisia de la Veneţia, autoritatea în materie constituţională a Consiliului de la Europa, al carei rol este unul pur consultativ. Recomandările făcute atunci au fost studiate, iar pe 17 iunie, Comisia de la Veneţia publica opiniile faţă de respectarea acestor recomandări de în noua lege fundamentală a Ungariei. Intervenţia Comisiei de la Venetia a fost solicitată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Pe de altă parte, Comisia Europeană este înclinată să nu intervină în chestiuni care ţin suveranitatea statelor membre, după cum a precizat Viviane Reding, comisarul pentru Justiţie.
Nu ar fi pentru prima dată când Ungaria ar fi criticată de forurile europene, dupa controversata lege care restrânge libertatea presei. Toate aceste probleme legale au afectat imaginea preşedinţiei ungare a UE, care stă să se încheie.
Ungaria este "responsabilă" pentru soarta maghiarilor de dincolo de frontierele sale
În preambulul său, plin de formule care ţin de un patos istoric, creştin şi naţionalist, noua Constituţie promite să ocrotească "unitatea spirituală şi intelectuală" a naţiunii maghiare, "ruptă în mai multe părţi în timpul furtunilor istoriei". Oponenţii săi consideră că această Constituţie încalcă libertăţile fundamentale şi constituie în special un mijloc pentru ca premierul să consolideze puterea sa şi a partidului său.
Acelaşi preambul amestecă naţiunea etnică cu naţiunea politică, arătând că din naţiunea ungară fac parte şi etnicii maghiari din alte state. Mai mult, noua Con