De la următoarele alegeri locale, primarii vor fi aleşi după modelul preşedinţilor de consilii judeţene. Adică, dintr-un singur tur de scrutin şi indiferent de câţi alegători se prezintă la urne. Un al doilea tur de scrutin ar urma să se organizeze doar dacă se înregistrează egalitate de voturi.

Pentru a vă face o idee despre ce efecte poate avea această modificare vă spunem că, dacă legea ar fi fost aşa şi la localele din 2008, în multe comune ar fi ieşit primar candidaţi care au strâns puţin peste o sută de voturi. Ba chiar şi sub o sută de voturi, cum a fost cazul comunei Ceru-Băcăinţi din Alba, unde, după primul tur, candidatul plasat pe locul întâi a avut 59 de voturi, iar cel de pe locul doi, 53 de voturi.

Ce calcule şi-a făcut puterea

Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională (cu 174 de voturi „pentru", 110 voturi „contra" şi trei abţineri) a fost iniţiat de 61 de senatori şi deputaţi. De la toate grupurile parlamentare, inclusiv liberalul Pavel Horj şi liderul grupului PSD din Cameră, Mircea Duşa. Ce s-a întâmplat pe parcurs? Păi au fost făcute diferite simulări în laboratoarele partidelor iar, în urma acestora, liderii Uniunii Social-Liberale au decis că ar fi mai bine să nu mai susţină proiectul de lege. La rândul ei, puterea şi-a făcut propriile calcule şi a mers în continuare pe această variantă, reuşind să impună adoptarea proiectului de lege.

Continuând paralela cu alegerile locale din 2008, dacă ar fi fost în vigoare atunci acest sistem de alegere, în mai multe municipii (precum Bistriţa, Mangalia sau Caracal), PDL ar fi câştigat mandate în defavoarea PSD. În schimb, cele mai multe pierderi ar fi fost contabilizate în dreptul PNL.

Cei mai vocali contestatari ai propunerii au fost, de altfel, liberalii. Dacă primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, vorbea acum câteva luni de „golănie p