Apa este un element esenţial pentru corpul uman, motiv pentru care lipsa acesteia poate avea efecte negative asupra organismului, determinând deshidratarea sa.
Corpul uman conţine o mare cantitate de apă, distribuită intra şi extracelular. La un nou născut, apa reprezintă până la 75% din greutate, ea scăzând odată cu înaintarea în vârstă. La un bărbat adult, apa reprezintă circa 60% din greutate, iar la o femeie adultă circa 70% din greutate. Conţinutul de apa al organismului este mai mic la persoanele obeze (până la 45% din greutate).
Deshidratarea se manifestă ca urmare a aportului insuficient sau a pierderilor excesive de lichide determinate în principal de transpiraţia exagerată la temperaturi ridicate. Deshidratarea reduce volumul circulator, diminuând perfuzia organelor; dacă hipovolemia severă nu este corectată la timp, apar leziuni ischemice ale organelor, care pot progresa până la şoc hipovolemic şi moarte.
În general, copiii şi vârstnicii sunt cei supuşi celui mai mare risc de deshidratare.
"Copiii fac mai frecvent decât adulţii gastroenterite sau enterocolite. Un alt motiv este faptul că, la copii, în special la cei mici, suprafaţa corpului, comparativ cu volumul, este mai mare, ceea ce duce la creşterea pierderilor prin transpiraţie şi perspiraţie - mai ales în cazul în care apar febră sau arsurile. Copiii mici nu pot şi nu ştiu să spună că le este sete", spune Cosmina Vladut, medic specialist gastroenterologie şi endoscopie Delta Hospital.
În cazul bătrânilor, există o serie de motive pentru care aceştia sunt predispuşi la deshidratare.
"Aportul redus de lichide din cauza mobilităţii reduse, paraliziei sau tremorului extremităţilor, dificultăţilor la înghiţire care apar în anumite boli - accidente vasculare, demenţa, tumori esofagiene sau gastrice sunt doar câteva din motivele pentru care bătrânii sunt mai predispuşi de