Sa nu iubim cele rele ale lumii - coruptia, tradarea, nedreptatea etc. -, sa le infieram si sa ne delimitam clar de orice fel de practici nu doar necrestine, ci si ilegale, dar sa cautam ca demersul nostru sa fie facut cu Dumnezeu, in Duhul Sau. Zbaterile si dezbaterile de pe scena politica romaneasca din ultimele zile au suscitat numeroase luari de pozitie, inclusiv din zona blogosferei crestine. Si nu ma refer la site-uri de genul celor care amesteca, de-a valma, apararea credintei cu infierarea dusmanilor (reali sau inchipuiti) ai tarii, nici la cei care isi fondeaza orientarea politica pe elemente crestine care ar "legitima" o preluare a puterii si o exercitare a ei pe principii religioase. Deloc intamplator, s-a dovedit ca unul dintre realizatorii unor astfel de bloguri (culmea, cu foarte mare audienta) nu era decat un infractor urmarit de mai multa vreme pentru inselaciuni economice, care se ascundea, speriat de perspectiva de a-si asuma consecinta faptelor sale. Spun asta pentru a atrage, in treacat, atentia celor care se "informeaza" de pe astfel de bloguri sau site-uri alcatuite la adapostul anonimatului ca, oricand, mai pot avea mari surprize cu privire la identitatea si/ sau scopul real urmarit de cei care pozeaza in cavaleri ai crestinismului. Nu la astfel de "(re)surse" crestine fac, asadar, referire, unde a devenit o obisnuinta (ruinatoare duhovniceste) de a amesteca politica si teologia. Ma refer in special la acele persoane care si-au asumat, dintotdeauna, in mod public statutul de crestin, dar cu decenta fireasca si, mai ales, fara a amesteca aceasta calitate fundamentala cu celelalte ipostaze sub care sunt cunoscute de opinia publica, mai ales cele de ordin profesional... Intre aceste luari de pozitie, de care aminteam la inceput, unele au fost mai temperate, fara a se plasa de partea vreunei tabere aflate in conflict, altele si-au spus opinia in mo