Guvernul grec a recunoscut ieri că nu-şi va putea atinge ţintele de deficit bugetar pentru acest an, în ciuda tăierilor şi a măsurilor de austeritate impuse. O parte dintre analişti spun că, din start, ţintele au fost nerealiste. Cum afectează acest lucru economia mondială?

Bursele asiatice au scăzut, iar cele europene au început cu pierderi masive prima zi de tranzacţionare după aflarea informaţiilor privind deficitul bugetar al Greciei. Dacă Grecia nu şi-a îndeplinit partea din înţelegere, atunci probabil că nu va primi tranşa în valoare de 8 miliarde de euro din împrumutul de la FMI şi de la UE. Fără aceşti bani, Atena va stopa plăţile, au declarat mai mulţi oficiali. Până acum nu s-a luat o hotărâre în acest sens.

Grecii îşi pierd astfel şi mai mult din credibilitate. Anul trecut, statul a reuşit să-şi reducă deficitul bugetar cu aproape o treime, de la 16,9% la 10,5%. Aceasta a fost însă singura reuşită a Atenei, a cărei datorie publiă a crescut, tot anul trecut, de la aproximativ 130% din PIB la 144%.

Anul acesta, deficitul bugetar al statului elen se va ridica la 8,5% din PIB, adică aproximativ 18,69 miliarde de euro, cu mult peste ţinta stabilită cu creditorii internaţionali, de doar 17,1 miliarde de euro.

Mai mult, dacă până acum economiştii prevedeau o contracţie de 3,9% pentru economia elenă în acest an, acum ei şi-au revizuit prognozele, anunţând o scădere de 5,5%.

Problemele Greciei ştirbesc şi imaginea Europei pe plan internaţional. Dacă până acum, situaţia putea fi pusă doar pe seama Atenei, liderii europeni ar fi trebuit să găsească până acum o soluţie pentru a evita escaladarea problemelor, spun investitorii. Totodată, neîncrederea consumatorilor se reflectă în scăderea cererii, iar acest lucru afectează inclusiv puternicele state emergente, care reuşiseră până acum să evite criza în bună parte datorită exporturilor