Existenţa sindromului metabolic (SM) poate explica o parte din AVC criptogenice. Cunoaşterea acestuia în relaţie cu mecanismele de producere a stroke-ului devine obligatorie la toate categoriile de vârstă, în special la copii şi tineri. Despre relaţia dintre SM şi stroke vorbeşte dl acad. Constantin Popa, în cadrul rubricii Creierul vascular. (...)

Accidentul vascular cerebral (AVC) a devenit o problemă mondială de sănătate publică, deoarece reprezintă: • prima complicaţie a ateromatozei (împreună cu infarctul de miocard) • prima cauză de handicap la adult • a doua cauză a demenţelor • a treia cauză de mortalitate în ţările avansate economic • prima cauză de mortalitate în România. În absenţa tratamentului fibrinolitic, fiecare minut înseamnă pierderea a patru milioane de neuroni, 12 milioane de celule cerebrale şi 15 miliarde de sinapse. Aceste date din infarctul cerebral corespund cu o „îmbătrânire“ de 18 ani pentru un stroke netratat. 30–40% din AVC nu pot fi încă elucidate din punct de vedere etiologic. Peste 5% din accidentele vasculare cerebrale se întâlnesc la copii. Componentele sindromului metabolic şi riscul apariţiei stroke-ului acut non-embolic la vârstă înaintată

Sindromul metabolic este mai frecvent la pacienţii cu un prim accident vascular cerebral decât la grupul martor (46,0% faţă de 15,7%). În plus, sindromul metabolic este un factor de risc independent pentru stroke-ul acut non-embolic la pacienţii în vârstă; La populaţia albă hispanică şi nu numai, rezistenţa crescută la insulină se asociază cu creşterea aterosclerozei arterelor carotide independent de valorile glucozei, nivelurile insulinei şi alţi factori de risc vascular major. Hiperglicemia postprandială se asociază cu ateroscleroza arterei carotide. Relaţia dintre sindromul metabolic şi stroke sau atacul ischemic tranzitor