Cei mai mulţi parlamentari sunt regăţeni, dar deputaţii ardeleni se arată mai conştiincioşi, arată un studiu realizat de Academia de Advocacy din Timişoara Ardelenii sunt foarte

Cei mai mulţi parlamentari sunt regăţeni, dar deputaţii ardeleni se arată mai conştiincioşi, arată un studiu realizat de Academia de Advocacy din Timişoara

Ardelenii sunt foarte prolifici când vine vorba de iniţiative legislative, dar proiectele lor regionale au eşuat.

Avem un parlament de "mitici"? După alegerile din toamna anului 2004, puterea politică se pare că s-a concentrat în mâinile regăţenilor. Din cei 332 de deputaţi, 111 au fost aleşi în judeţele din fostul regat şi numai Bucureştiul a dat 32 de deputaţi.

Pe locul doi ca pondere în Camera Deputaţilor sunt ardelenii, cu 88 de aleşi. Dintre judeţele din Transilvania, cei mai mulţi vin din Bihor - 10 şi apoi din Braşov - 9. Dar dincolo de aspectul cantitativ - la care contribuie în mare parte şi distribuţia populaţiei pe regiuni istorice - discuţia poate fi mutată în planul calităţii prestaţiei politice. Iar aici, ardelenii par cei mai conştiincioşi parlamentari.

Doi poli: Ardealul şi Bucureştiul

Academia de Advocacy a realizat o monitorizare a activităţii parlamentarilor, în primele şase luni de mandat. Potrivit studiului, parlamentarii din Transilvania s-au arătat cei mai activi în materie de iniţiative legislative şi în privinţa întrebărilor şi interpelărilor, care demonstrează, în opinia autorilor, legătura dintre ales şi problemele electoratului său specific.

Transilvănenilor li se datora, în prima sesiune parlamentară, 56% din proiectele de lege, 51% din interpelările către guvern şi 55% din întrebări.

La polul opus este Bucureştiul, care a contribuit doar la 12% din legi. Moldova şi Muntenia, la egalitate, au contribuit cu câte 16% din totalul legilor.

Moldovenii: "S