Romania se alatura statelor care sustin realegerea lui Jose Manuel Barroso ca presedinte al Comisiei Europene, a spus ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, duminica seara. Sperand ca nu este doar o opinie a ministrului, ci o pozitie asumata oficial si discutata cu presedintele si prim-ministrul, atunci Romania face o miscare isteata.

Joi va incepe Consiliul European de vara, adica adunarea sefilor de guverne din Uniunea Europeana. Principala problema de pe agenda ar trebui sa fie desemnarea unui nou sef al Comisiei Europene. Aparent, ar trebui sa fie simplu: Barroso este candidatul asumat oficial de popularii europeni, dreapta a castigat alegerile europene de saptamana trecuta. Insa nu este atat de usor. De fapt, nu e clar daca acest Consiliu European va desemna un nou presedinte al Comisiei. si nu mai este deloc cert ca va fi Barroso.

Dupa aceste alegeri europene vom asista din nou la un conflict institutional vechi intre Consiliul UE si Parlamentul European. sefii de stat din Consiliu il desemneaza in mod traditional pe seful Comisiei. Doar ca legitimitatea directa a Parlamentului European l-a facut sa caute un rol in aceasta procedura. Tratatul de la Maastricht a acordat in 1993 Parlamentului dreptul de a fi consultat. Cum asta suna vag, Parlamentul a dat o regula de interpretare prin care spunea ca dreptul de a fi consultat inseamna drept de veto, adica Parlamentul putea accepta sau respinge nominalizarea facuta de Consiliu. Aceasta interpretare a fost integrata in Tratatul de la Amsterdam. De atunci avem deci o legitimitate dubla a sefului Comisiei: este desemnat de Consiliu si confirmat de Parlament. Doar ca in Parlament, si nu numai, se impune treptat ideea ca postul de sef al Comisiei ar trebui legat de rezultatele alegerilor europene, deci rolul Parlamentului ar creste.

Daca rezultatul alegerilor europene ar trebui luat