un număr de apartamente pe care le închiriază persoanelor aflate pe listele de priorităţi ale primăriilor, pe de altă parte schimbă faţa oraşului pe banii investitorilor. În contrapartidă, un număr de apartamente pe care le închiriază persoanelor aflate pe listele de priorităţi ale primăriilor, pe de altă parte schimbă faţa oraşului pe banii investitorilor. În contrapartidă, consiliile locale pun la bătaie terenurile pe care urmează să apară ansamblul rezidenţial.

Bucureştiul pare să stea cel mai prost la capitolul suprafeţe libere, din cauza numărului mare de cereri de retrocedare, cel puţin aşa afirmă Adriean Videanu, primarul general al Capitalei. "Peste 80% din potenţialul de suprafeţe pe care s-ar putea construi este în prezent blocat de revendicări. Până nu se soluţionează aceste solicitări, noi nu putem să dăm nicio utilitate acelor zone", ne-a declarat edilul-şef al Capitalei.

Cartier, în loc de unităţi militare la Bucureşti

Cum terenuri libere în Bucureşti nu prea mai sunt, autorităţile se orientează către periferie, unde mai există zone pe care se pot dezvolta proiecte rezidenţiale. Primarul general a pus ochii pe o asemenea suprafaţă, de aproximativ 304 hectare, delimitată de Prelungirea Ghencea şi şoseaua Antiaeriană. Proprietarul este deocamdată Ministerul Apărării Naţionale, însă Videanu se bazează pe promisiunea premierului Călin Popescu Tăriceanu de a trece terenurile - pe care în prezent funcţionează cinci unităţi militare - în administrarea municipalităţii. Aici urmează să apară un ansamblu rezidenţial care va cuprinde peste 15.000 de locuinţe, prin asocierea municipalităţii cu un investitor imobiliar. "Până la sfârşitul anului vrem să elaborăm caietul de sarcini al proiectului", spune optimist edilul-şef. În privinţa formulei de parteneriat, primăria va pune la dispoziţie terenul şi va viabiliza toată zona, afacere din c