Controversa generată de publicarea caricaturilor profetului Mahomed constituie în continuare subiectul nr. 1 al ştirilor şi comentariilor presei europene, care se ocupă pe larg de implicaţiile Controversa generată de publicarea caricaturilor profetului Mahomed constituie în continuare subiectul nr. 1 al ştirilor şi comentariilor presei europene, care se ocupă pe larg de implicaţiile acestui caz, mulţi analişti văzând în el o ilustrare a "ciocnirii civilizaţiilor". Reproducerea în paginile multor cotidiene europene (şi nu numai) a caricaturilor publicate iniţial în ziarul danez "Jillands-Posten" a dat un impuls şi mai puternic scandalului. În afara Europei (unde trăiesc 15 milioane de musulmani) şi ţărilor arabe, demonstraţiile de protest s-au extins acum şi în Indonezia, cea mai mare naţiune musulmană (220 milioane de locuitori). Demonstranţii au încercat să ia cu asalt sediul Ambasadei Danemarcei la Jakarta şi au dat foc steagului danez. Alertaţi, liderii Uniunii Europene caută să potolească furia dezlănţuită a musulmanilor. Comisarul pentru justiţie, Franco Frattini, a descris ca "imprudentă" publicarea caricaturilor, în timp ce colegul său pentru comerţ, Peter Mandelson, a declarat că ziarele care au reluat caricaturile se situează pe o poziţie "deliberat provocatoare". Secretarul general al ONU, Kofi Annan, s-a implicat şi el în dezbatere, afirmând că libertatea presei nu trebuie să constituie o scuză pentru insultarea credinţelor religioase, în vreme ce ministrul de interne al Franţei, Nicolas Sarkozy, a adoptat o poziţie contrară, declarând că preferă "un exces în materie de caricatură unui exces în materie de cenzură". La rândul ei, presa europeană susţine, în general, cu anumite nuanţe, principiul libertăţii de expresie, definit de cotidianul spaniol "La Vanguardia" ca fiind "piatra unghiulară a sistemului democratic", acelaşi ziar adăugând însă că această