«Europa de Est şi-a asumat o eronată trenă de paria în lumea economiei mondiale.» Dintr-o dată, Europa de Est este relevantă. Dintr-o dată, restul lumii financiare îşi dă seama că Europa de Est există. Dintr-o dată, acea regiune plină de ţări mici şi irelevante a devenit un punct de interes pentru o lume din ce în ce mai cuprinsă de valurile crizei. Întrebarea care se impune este însă dacă Europa de Est ştie cum să gestioneze această relevanţă, dacă ea v
«Europa de Est şi-a asumat o eronată trenă de paria în lumea economiei mondiale.»
Dintr-o dată, Europa de Est este relevantă. Dintr-o dată, restul lumii financiare îşi dă seama că Europa de Est există. Dintr-o dată, acea regiune plină de ţări mici şi irelevante a devenit un punct de interes pentru o lume din ce în ce mai cuprinsă de valurile crizei. Întrebarea care se impune este însă dacă Europa de Est ştie cum să gestioneze această relevanţă, dacă ea va avea ca rezultat acel justificat loc la masa discuţiilor în care se decide viitorul economiei mondiale.
Săptămâna trecută, bursele întregii lumi au căzut sub presiunea grijilor legate de sănătatea portofoliilor de credite din Europa de Est. Întrebările care au dominat discuţiile din finanţe ţineau aproape exclusiv de capacitatea est-europenilor de a plăti la timp credite ipotecare şi de consum contractate în franci elveţieni sau alte monede exotice. Cât pot plăti polonezii, slovacii sau românii? Ce se va întâmpla cu băncile vestice din regiune dacă aceste rambursări vor fi prea tardive?
Tristeţea este că nu e nimic nou în creşterea economică alimentată de creditare a Europei de Est. Acelaşi fenomen s-a desfăşurat şi în alte părţi ale lumii, cu mici diferenţe de nuanţă. Problema este că, spre deosebire de alte regiuni, Europa de Est s-a complăcut de prea mult timp în troaca presupusei proprii lipse de relevanţă. Timp de prea mulţi ani, Euro
