În urmă cu trei ani, aveam ocazia să întâlnesc un tânăr cercetător interesat de viaţa şi activitatea profesorului Grigore T. Popa. Doctorul Richard Constantinescu este preocupat de mult timp de cercetări de memorie socială şi reprezentări sociale, specializându-se în reconstituirea unor contexte sociale proteice sau destructive, în care au trăit şi lucrat personalităţi exemplare ale ştiinţei româneşti. În cărţile publicate, dl dr. Constantinescu a identificat un personaj exemplar, apoi i-a urmărit parcursul, pentru a reliefa datele personalităţii care l-au determinat să intre în arena socială. Avem descrierea copilăriei, studiile liceale, statutul de student la Facultatea de Medicină şi cea de Ştiinţe, implicarea socială (preşedinte al Centrului Studenţesc Iaşi), intrarea în profesiune (medic de batalion), căsătoria, intrarea în mediul academic (şef de lucrări la Facultatea de Medicină din Bucureşti), afirmarea în profesiune (primele lucrări ştiinţifice publicate, profesor de anatomie şi antropologie la Institutul de Educaţie Fizică, bursier Rockefeller, profesor/decan la facultăţile de Medicină din Iaşi şi Bucureşti, director al Institutului de Anatomie din Iaşi), constructorul instituţional (cercul de referate, Însemnări ieşene, conferinţele de la Academie şi de la Ateneul Român.), recunoaşterea (membru al Academiei Române), presiunea şi loviturile contextului social (atacurile şi persecuţiile ca urmare a conferinţelor de la Academie şi de la Ateneul Român, culminând cu epuraţia din învăţământ şi având ca efect sfârşitul prematur al profesorului Popa). Orice afirmaţie e sprijinită pe documente, pe informaţii verificabile, pe o bibliografie abundentă şi la obiect. Scrisul său este alert, „rupt“ de ilustraţii, fotografii, documente de epocă, făcând lectura agreabilă. Dar este, în acelaşi timp, ştiinţific, riguros, inspirând un sentiment stenic. E