În India, singura ţară care mai foloseşte telgraful la scară largă, se va trimite mâine ultima telegramă. Se va transmite prin acelaşi sistem prin care a fost trimisă şi prima, în 1850. Un sistem similar, dar nu identic celui folosit de Samuel Morse, în 1844, în Statele Unite. Într-o lume a chatului, a SMS-ului, a e-mailului şi a Skype-ului, telegrama nu-şi mai are locul.

Compania de stat care asigură acest serviciu în India, BSNL, a avut pierderi de peste 2,4 miliarde de dolari, un munte de bani în faţa căruia cele 5.000 de telegrame pe care locuitorii încă le trimit zilnic nu au nicio şansă. Aşa că guvernul a anunţat sec că nu mai este dispus să suporte costurile pentru „nostalgie”.

Între protestele din Turcia şi Big Brother-ul american, presa internaţională n-a acordat prea multă atenţie subiectului. Mai puţin britanicii, care n-au uitat cum telegraful a ajutat Imperiul să înece în sânge revolta coloniilor din India, în 1857. Când era dus la spânzurătoare, alături de alţi rebeli capturaţi, un soldat indian ar fi spus, uitându-se spre firele de telegraf: „Iată blestematele de fire care ne-au strangulat”. Aşa scriu astăzi jurnaliştii britanici într-un cotidian care se numeşte „The Telegraph”.

Istoria n-a fost scrisă, ci făcută prin telegraf. Statele Unite ale Americii au intrat în Primul Război Mondial în 1917 şi din cauza unei telegrame trimise de secretarul pentru Afaceri Externe al Imperiului German. Telegrama lui Zimmermann era o propunere pentru Mexic de a se alia cu Puterile Centrale în cazul în care SUA intrau în război de partea Antantei. Telegrama a fost însă interceptată şi decodificată de serviciile britanice şi i-a determinat pe americani să intre în război de partea Aliaţilor.

Dar adevărul este că da, ne alintăm. Câţi dintre voi au trimis sau au primit vreodată vreo telegramă? Aţi văzut măcar una? Eu, nu. Am