Victor Baciu se dedică de 40 de ani luptelor, iar cea mai mare împlinire a sa este să-şi vadă elevii cum devin învingători în sport şi în viaţă

Victor Baciu şi-a descoperit talentul la lupte din adolescenţă, când a promovat în prima divizie la lupte. Trăieşte şi acum cu regretul că nu a putut evolua în divizia A pentru că municipiul Botoşani nu îndeplinea condiţiile pentru a găzdui competiţiile de prima divizie.

„La 16 ani am practicat luptele la Constructorul Botoşani. După câţiva ani de muncă am promovat cu echipa de seniori în divizia A. Era o performanţă admirabilă, mai ales că ne antrenam într-o sală cât o clasă, iar pe jos aveam saltele de pat acoperite cu o prelată din plastic, din care se fac sacii. Deşi am promovat, nu am reuşit să evoluăm în divizia A pentru că nu aveam condiţiile necesare la Botoşani. La scurt timp, echipa s-a şi desfiinţat”, povesteşte Victor Baciu.

Ulterior, botoşăneanul s-a antrenat la Clubul Sportiv Botoşani. De la vârsta de 28 de ani a renunţat la cariera de sportiv şi a decis să devină antrenor de lupte. După ce a absolvit Academia de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti a pus bazele primei grupe de copii, pe care a început să îi pregătească din anul 1985.

Evoluează prin elevii săi

Timp de cinci ani a lucrat la Clubul Sportiv Şcolar Botoşani, după care din 1990 s-a transferat la Liceul cu Program Sportiv, unde lucrează şi acum. În cei 24 de ani de antrenamente, Victor Baciu a format zeci de campioni, iar performanţa de care este foarte mândru este titlul de campion mondial, câştigat de elevul său Ioan Rubei în anul 1991.

„Am avut multe generaţii de sportivi foarte talentaţi. Cel mai bun rezultat l-a obţinut Ioan Rubei, în 1991, la Istambul, când a devenit campion mondial. Am mai avut şi alţi sportivi foarte buni, precum Petru Sudureac, care a mers de două ori la Jocurile