Feţe. Pînă acum campania electorală a fost generoasă în a ne oferi feţe de oameni. Unele vechi, demonetizate, altele mai proaspete, scoase de acum pe piaţă de partidele politice. Măcar şi acesta poate fi considerat un cîştig al votului uninominal (cu corecţie proporţională), îi vom şti la faţă pe politicienii din colegiul nostru. Bannere electorale mari cît casa, acoperind cîteva etaje de bloc, afişează mine zîmbitoare sau surîzătoare, unele severe, altele importante sau cumsecade, pozate ca să-ţi cîştige încrederea şi apoi, votul. Domni tăioşi şi doamne cochete, unele te privesc intransigent, stăpîne pe situaţie, ca nişte adevăraţi profesionişti, aceia pe care-i aşteptam şi au sosit gata să rezolve orice situaţie, să ne conducă. Dincolo de feţe, nimic concret nu pare a ajunge la noi. Doar promisiuni care ţin mai degrabă de competenţele administraţiei locale, pentru care cei ce vor ajunge reprezentanţi în Parlament nu pot oferi nici o garanţie reală. Că tot vorbeam de garanţie, am observat că pe unul dintre panourile acelea mari cît şura şi pe care trona respectabila doamnă Ecaterina Andronescu, Rector al Universtăţii Politehnice din Bucureşti, fost ministru al Educaţiei Naţionale, actualmente în poziţie de candidat la Senat, scria mare „Garantat Vanghelie“. Da, pentru doamna rector, garantează binecunoscutul personaj, celebru pentru atacurile brutale la adresa limbii române, care, foarte probabil, ar avea probleme serioase, inclusiv cu regula de trei simplă, ca să rămînem în domeniul ştiinţelor exacte, profesate de doamna ex-ministru. Lumea asta s-a întors cu dosu’n sus. Ei cu ei şi ale lor Am mai reţinut că, în lipsa bunului simţ şi în lipsa unui cod electoral care să păzească bunul simţ, partidele nu se dau în lături de la campanii murdare. Îşi fură sloganele, îşi vandalizează reciproc recuzita electorală sau se bat la propriu pe străzi, militanţii spărgî