Guvernele zonei euro doresc implicarea Băncii Centrale Europene și a băncilor centrale naționale pentru a suplimenta costul celui de-al doilea pachet de salvare a Greciei, altminteri costul acestui pachet s-ar ridica la 170 de miliarde de euro.
Pe lângă cele 34 de miliarde de euro rămase de pe urma primului program de asistență financiară, Grecia are nevoie de un nou ajutor de 136 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene și a Fondului Monetar Internațional. Aceasta depășește cu 6 miliarde de euro suma convenită în cadrul acordului din octombrie. Germania, Olanda și Finlanda insistă că nu vor plăti mai mult de 130 de miliarde de euro, anunță revista financiară „Financial Times”.
BCE și Grecia
Miniștrii de Finanțe ai zonei euro, care se vor întâlni astăzi la Bruxelles pentru a definitiva acordul de salvare a Greciei de la faliment au sugerat BCE să renunțe la viitoarele profituri de pe urma obligațiunilor grecești deținute, lucru cu care banca centrală este de acord.
Află aici ce învățăminte trebuie să tragă zona euro și Grecia din falimentul băncii de investiții Lehman Brothers în 2008
Înalții oficiali au adăugat că ei vor dezbate, totodată, posibilitatea unei contribuții din partea băncilor centrale naționale, ale căror dețineri de obligațiuni ar putea fi incluse în procesul de restructurare a 200 de miliarde din datoria Greciei, proces care va fi lansat concomitent cu programul de salvare.
Contribuția băncilor centrale ar ajuta zona euro și FMI să-și mențină contribuția la planul de salvare la nivelul de 130 de miliarde de euro. Totodată, aceasta ar ajuta la reducerea ratei datoriei publice față de produsul intern brut în 2020 la un procent mai apropiat de ținta de 120%, țintă considerată de FMI ca fiind sustenabilă, permițând, astfel, implicarea fondului în al doilea program de salvare.
Contri
