Mare valva mare, din nou, in jurul imigrantilor romani si bulgari. Parca vezi hoarde de flamanzi din tarile sarace ale Europei de Est, napustindu-se asupra oraselor germane si luandu-le autohtonilor painea de la gura. Un articol din Spiegel de saptamana trecuta, citat si in mass-media de limba romana, tintea asa-zisa panica a oraselor germane, vizavi de asa-zisul asalt romano-bulgar. Cu doar cateva zile in urma, pe un ton neutru pana la optimist, Spiegel prezenta, in editia sa tiparita, un grafic deloc nelinistitor al „soldului de imigranti straini“, care compenseaza, in mod pozitiv, scaderea natalitatii in Germania. Ce sa fi manat, in lupta anti-imigratie, mari orase ca Hamburg si Berlin?
Miliarde de euro din „cutia milei” primesc regiunile sarace si cele doua orase-stat, unitati teritoriale care se numara printre cele 16 landuri germane. In aceasta cutie se varsa veniturile publice, care apoi se redistribuie prin asa-numita „compensare financiara”. Pactul de solidaritate federal, care are ca scop mentinerea unui nivel de trai si dezvoltare relativ unitar pe teritoriul Germaniei, a fost incheiat pana in 2019. De pe acum se aud insa voci, care cracnesc la adresa lui.
De anul trecut, varsa bani in oala comuna doar trei landuri: Bavaria, Baden-Württemberg si Hessen. Aceste landuri productive si bogate au cotizat la bugetul de redistribuit 7,9 miliarde de euro, in 2012. Cu 600 de milioane de euro mai mult decat in anul precedent. Celelalte 13 landuri au incasat bani. In topul primitorilor se afla Berlin-ul, care a primit in 2012, de la bugetul comun, 3,32 miliarde de euro. Intre altele, si pentru un mega-proiect pe jumatate esuat, al aeroportului Willy Brandt.
De anul trecut, si Hamburg-ul se afla, pentru prima oara din 1995, pe lista primitorilor de ajutor financiar. Afacerile portuare se pare ca n-au mai mers asa bine, in orasul hanse
