De ce pleaca romanii sa-si caute de lucru prin alte zari? Din multe motive. Dar in primul rand fiindca nu gasesc de lucru aici. Sau fiindca nu sunt bine platiti. Cam 3 miliarde de euro. Bani, nu gluma. Banii trimisi acasa, in acest an, de romanii calatori prin lume.
Prin anii â70, auzeam vorbindu-se prin diferite cercuri de la noi, citeam prin presa straina ca, in fosta Iugoslavie, Tito isi lasa compatriotii sa colinde lumea in cautare de lucru. De acolo, ei trimiteau bani acasa. Si iata cum fosta Iugoslavie facuse rost de o importanta sursa de venit. Iugoslavia o avea, noi n-o aveam.
Dupa decembrie â89, au fost deschise si la noi granitele. Iar dupa ce ne-am apropiat mai mult de Uniunea Europeana si de momentul integrarii, a crescut numarul romanilor ce pleaca in lume sa-si caute de lucru. Fara sa mai fim socati, ca altadata, ca gestul lor n-ar fi tocmai patriotic. Dimpotriva, il socotim patriotic. Fiindca trimit bani acasa.
De altfel, in istorie, incepand cu Grecia Antica, numeroase tari, dintre cele ce au intampinat dificultati in a-si plasa integral forta de munca pe piata interna, au gasit o alternativa eficienta la somaj: exportul de forta de munca. Nici astazi aceasta alternativa nu a fost abandonata. Dimpotriva, lucrurile au evoluat. In Uniunea Europeana, bunaoara, a fost instituita libera circulatie a marfurilor, a banilor si a persoanelor. Forta de munca a capatat asadar bilet de libera trecere dintr-o tara in alta, in cautarea celui mai bun plasament.
Economia Romaniei sufera de surplus de forta de munca in companiile statului. Fara indoiala ca exportul de forta de munca se dovedeste a fi o solutie buna. Din nefericire insa barierele au fost ridicate doar partial pentru lucratorii romani. Campurile de capsuni din Spania, santierele de constructii din Israel si din alte cateva tari, spitalele din Germania, unde cererea
