În autobiografiile solicitate membrilor de partid, obligatorii erau detaliile despre familie: părinţi, unchi, fraţi, surori, cumnaţi, soţ sau soţie şi socri. Interesa "originea socială" a rudelor, precum şi orientarea politică.
În autobiografiile conţinute în dosarul de cadre, Manea a scris că era al doilea născut al lui Constantin şi Păuna Mănescu. Despre "nea Costică", tatăl lui, şi despre doi dintre fraţi interesante amănunte, unele neprecizate de Manea Mănescu în faţa forurilor de partid, a dat Pavel Câmpeanu în volumul "Ceauşescu. Anii numărătorii inverse".
Despre "nea Costică", Pavel Câmpeanu scrie că era "mic meseriaş din Ploieşti, purtător de lavalieră şi de pălărie cu boruri largi", care "propovăduia un socialism mai contemporam cu Saint Simon decât cu Karl Marx, dar şi cu cu iz voltarian, în care - cred că îl citez exact - «fiecare muncitor va avea căsuţa lui şi grădina lui»".
Socialismul i-a prilejuit lui nea Costică nu doar revelaţii politice, ci şi... onomastice. Dificultăţi trebuie să fi avut preotul când va fi rostit la ceremonia botezului numele primului născut al lui nea Costică Mănescu. Pentru că acesta din urmă n-a ales pentru viitorul creştin un banal Ion, Gheorghe, Vasile sau Dumitru. Străfulgerat de-o inspiraţie nu divină, ci revoluţionară, micul meseriaş din Ploieşti şi-a botezat copilul cu numele fruntaşului socialist de origine bulgară Christian Racovschi. Numele - Racovschi - iar nu prenumele ceva mai comun - Christian - l-a primit fratele mai mare al lui Manea.
Iar extravaganţele onomastice ale tatălui nu s-au oprit acolo. În 1919 i s-a mai născut un băiat. Inspirat probabil de Revoluţia Rusă, i-a spus copilului nici mai mult, nici mai puţin "Lenin", după liderul bolşevicilor victorioşi în lovitura de stat din octombrie 1917.
Fiul venit pe lu