Plăieșii se tem că exploatările le vor afecta culturile agricole, singura sursă de venit pentru localnici. De această spaimă se folosesc ecologiștii, care își asumă riscul ca orașul să rămână subdezvoltat

Deși 8.000 de bârlădeni au ieșit în stradă, majoritatea știu despre gazele de șist doar că îi vor lăsa fără pâmânturile fertile și apa potabilă

Sursa: FACEBOOK

Din fostul oraş cultural al Moldovei nu a mai rămas decât legenda. Bârladul a revenit în centrul atenţiei, miercuri, când aproape 8.000 de locuitori au protestat împotriva exploatării gazelor de şist din judeţul Vaslui.

Organizatorii mitingului, membrii Grupului de Iniţiativă Social Civică, susţin că bârlădenii sunt cei mai informaţi români. Acesta este motivul participării masive la marşul semi- ecologist organizat cu ajutorul Bisericii. Însă, aşa cum spun chiar localnicii, o parte dintre ei nici nu ştiu sigur cum se scrie „şist”.

La prima vedere, bârlădenii nu au de ce să se teamă, ci ar trebui să observe avantajele economice, aşa cum susţin americanii de la Chevron. Tinerii fug fie în străinătate, fie în alte oraşe mai mari, iar şomajul oficial este aproape 11% - unul dintre cele mai mari din ţară. Aparent, oamenii se luptă să rămână săraci.

Ocolind argumentele pro sau contra gaze de şist, adevărul este că bârlădenii sunt speriaţi să nu piardă singura sursă care le-a adus, în mod constant, o masă caldă - pământul pe care îl lucrează. Cum a ajuns Biserica să se bată cu americanii la Bârlad

„Suntem primitivi, cine dă un mic este şef”

„Bârlădenii nu sunt proşti, ei sunt cei mai informaţi români în legătură cu gazele de şist”, a ţipat Lulu Fânaru, unul dintre membrii grupului de organizatori ai protestelor de miercuri.

Din mijlocul localnicilor, reiese însă că nu au mai multe cunoştinţe decât restul românilor, însă şi-au pus orbeşte încrederea în mâinile grupulu