Agenda întâlnirii la nivel înalt de la Vilnius nu este închisă, deşi până la deciziile finale au rămas puţine ore. Rusia şi Uniunea Europeană joacă însă un joc dezechilibrat. Spre deosebire de Bruxelles, care încearcă să impună valorile UE, Moscova ameninţă statele desprinse din fosta Uniune Sovietică şi dornice acum să se apropie de UE. Armenia, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina au fost invitate să încheie Acorduri de Liber Schimb şi de Asociere cu UE la Summit-ul de la Vilnius. Armenia s-a retras sub presiunile Rusiei, iar Ucraina a anunţat că va amâna semnarea documentelor pentru anul viitor, deşi a continuat să negocieze atât oficial, cât şi neoficial până în ultimul moment. Pentru mulţi experţi în politică externă, reuniunea UE la nivel înalt de la Vilnius este un eşec pentru că Bruxelles-ul nu a putut ţine piept Moscovei. Profesorul Mihai E. Ionescu, şeful Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, vede însă lucrurile dintr-o altă perspectivă: “Vilnius ne arată nu eşecul UE, ci creşterea îngrijorării Rusiei că-şi va pierde spaţiul imperial”. “Este o clarificare a apelor”, mai adaugă profesorul Ionescu, explicând că Bruxelles-ul a înţeles că nu e suficient să lupte cu metodele “soft-power” în bătălia pe care o dă Rusia pentru păstrarea influenţei sale în vecinătatea apropiată şi că UE are nevoie de forţă inclusiv militară, deci de “hard-power”. Această “clarificare” poate fi contorizată ca un succes, este de părere Mihai E. Ionescu, fiindcă în decembrie, la întâlnirea liderilor UE, se va discuta despre necesitatea unei apărări comune. Rusia şi-a folosit forţa pentru a determina statele foste sovietice aflate în cursa pentru apropierea de UE să renunţe la acest drum: ameninţarea cu pierderea statalităţii, de pildă, dar şi faptul că Moscova a început astă-vară să livreze Azerbaidjanului echipamente militare, inclusiv tancuri şi sisteme