Prin alianţa de ultimă oră PNL-PC pot spune şi eu, ca Bacovia altădată: "Mi-am realizat toate profeţiile politice, sunt fericit".
De fapt, liberalii mi-au luat-o chiar înainte, căci eu nu prevăzusem decât o înţelegere (de mult ticluită de Patriciu) între ei şi PSD, ceea ce este, oricum am lua-o, mai puţin ruşinos. Alianţa lui Crin Antonescu cu Felix Motanul, cu turnătorul Securităţii, cu gestionarul firmei Crescent, cu proprietarul Antenelor cele mizerabil famate ar trebui să deschidă ochii, acum, în ceasul al doisprezecelea, şi ultimilor suporteri liberali oneşti. Adică al celor ce cred în doctrina liberală, trădată abject de bidonul gol Antonescu.
Cu câţiva ani în urmă nu era nicio diferenţă între mine (par egzamplu) şi ceilalţi liberali: priveam cu toţii cu acelaşi dezgust partidul PUR, devenit ulterior Partidul Conservator - şi care n-a fost niciodată nici pur, nici conservator, dacă nu cumva înţelege prin asta conservarea comunismului securistic căruia aparţine Dan Voiculescu. Astăzi însă aceiaşi oameni care-ntre timp au guvernat sprijiniţi de PSD coboară, iată, încă o treaptă pe scara turpitudinii politice şi a trădării ideii liberale în România. După ce era să ne vândă pe toţi, la ultimele alegeri, PSD-ului şi lui Mircea Geoană, iată că azi acelaşi Crin Antonescu defilează de mână cu unul dintre oamenii cei mai nefrecventabili din politica românească. De fapt, în acest moment PNL nici nu mai are, practic, unde coborî mai mult, dacă nu cumva o nouă idee genială nu-i vine marelui conducător: să se facă frate de cruce cu Vadim însuşi.
Înghiţiţi, dragi liberali, înghiţiţi mai departe. Faceţi-vă că nu vedeţi, ţineţi-vă de nas ca să nu miroasă. În definitiv, trecutul securistic al lui Voiculescu este doar un "mic impediment" faţă de marele câştig politic al alianţei, cum vă asigură marele Crin. L-aţi înghiţit pe Geoană, mai luaţi o
