Sunt cetatean roman de origine din R. Moldova. Am dubla cetatenie. Sunt cetatean roman, dar m-am nascut la Chisinau. Am si, si. Sunt de origine basarabeanca. Doua pasapoarte. Stampile multe in pasaport pe drumul dintre Chisinau si Bucuresti. Sunt cetatean roman de origine din R. Moldova. Am dubla cetatenie. Sunt cetatean roman, dar m-am nascut la Chisinau. Am si, si. Sunt de origine basarabeanca. Doua pasapoarte. Stampile multe in pasaport pe drumul dintre Chisinau si Bucuresti. Da, pentru majoritatea celor nascuti in Romania, specia “dublu cetatean” e una neinteleasa, aproape extraterestra. Cum adica, din R. Moldova dar ai cetatenie romana? Cu ce drept? Ei bine, putini sunt cei care stiu ca bunicii mei (ai nostri, majoritatea celor din R. Moldova) s-au nascut in Romania Mare, si drept consecinta ei, parintii mei si eu avem dreptul sa “redobandim” cetatenia romana. E un fenomen frumos, o incercare de corectare a unei greseli istorice, pe care eu o apreciez mult si de care cred ca ar trebui sa afle toti. Dedublarea aceasta de personalitate, splitarea coloristica a copertii pasaportului te face sa circuli altfel decat ceilalti- la vama alegi ce pasaport sa dai: la vama romaneasca- cel romanesc; la vama moldoveneasca- cel moldovenesc. Dar inafara de a-l flutura fara interes la vama, la ce-mi foloseste acest pasaport moldovenesc? Nu lucrez in R. Moldova, nu sunt inscrisa in sistemul de pensii, nu-l folosesc la banca. Buletinul moldovenesc mi-a expirat nefolosit si el, saracul. Ambele documente “valoroase” ale cetateniei R. Moldova stau plictisite in sertarul de la noptiera in asteptarea unei calatorii undeva in est, in Rusia sau Ucraina, tari pentru care, ca si basarabeanca, nu am nevoie de viza. Dar, pentru ca poate am fost prea mult in acel spatiu cand eram mica si nu aveam unde in alta parte sa mergem in vacanta- nu ma mai simt atrasa turistic de el. Acum vestul civil