Observ ca multi comentatori sunt extrem de suparati ca anumiti protestatari afiseaza mesaje cum ca Romania ar fi o dictatura. Acesti comentatori continua argumentatia cu o fractura logica dubla: cum Romania nu e dictatura si cum este periculos sa te joci cu termenul de dictatura, ca atare protestatarii sunt dusmani ai democratiei cu clasa politica actuala (cea de la putere, nu opozitia) incercand sa faca sa functioneze institutiile si ca se lupta cu sistemul, ca avem conducatori anti-sistem si reformisti.
Faptul ca oamenii pot sa mearga in starda si sa strige sau ca pot sa scrie pe blog orice le trece prin cap, faptul ca au dreptul sa plece definitiv din tara, asta este dovada suprema a existentei democratiei. Ce conteaza ca degeaba strigi sau scrii, ca oricum nu te baga nimeni in seama.
Ce fel de democratie e aia unde sistemul politic este inchis intr-un cerc vicios: control politic al resurselor statului pentru interesul de grup, bani reinvestiti de grup pentru alegeri in urma carora se revine la putere. Poate un partid nou, sa zicem ca se cheama URR sau Partidul Verde sa faca fata competitiei cu PDL sau PSD? Nu poate, pentru ca statul este cel mai puternic agent economic al Romaniei, in plus majoritatea miliardarilor romani, gen Niculae sau Patriciu, au devenit miliardari pe spinarea statului. Acesti miliardari si reprezentanti ai regimului clientelar au destui bani sa angajeze politicieni si jurnalisti sa lucreze cu norma intreaga in slujba lor.
Iar oameni pregatiti din multinationale nu au suficient de multi bani ca sa renunte complet la servici si sa se dedice 100% politicii? Daca nu merg la munca, risca sa moara de foame si ei si familia lor. Cei de la URR au incercat sa mearga la munca in timpul zilei iar seara, in week-enduri si in concedii sa faca politica. Au luat doar 25.000 de voturi, adica doar 1% din voturile adunate d