Dacă n-ar fi de plîns, ar fi de rîs! Primul Ministru al Guvernului României, doi şefi de partide care prezidează coaliţia de guvernare USL, cu o majoritate lăţită pe mai mult de două treimi din fotoliile Parlamentului, oamenii responsabili de cum şi cu ce efecte este guvernată România, excedaţi de atîtea eforturi făcute pe ogorul arid al Binelui Public au luat un moment de pauză, de relaxare, ca să se distreze. Au ales jocul de strategie "alba-neagra", varianta play-station ultra-plus, adică viteză maximă şi reprezentare pe toate ecranele în acelaşi timp. Miza: propunerile Ministerului Justiţiei pen-tru înaltele funcţii publice de Procuror Şef al României şi Procuror Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Oricine înţelege că numirile în aceste funcţii, mai ales într-un stat "tînăr constituţional", ca al nos-tru, nu pot fi făcute în condiţii neutre, independente de realităţile politice ale momentului. Totuşi, de aici şi pînă la spectacolul care a atins apogeul în ultimele 48 de ore este o cale lungă... lungă, cam tot atît cît de la normalitate, pînă hăt... la aberaţia de putere.
Istoria a început, mai de multişor vreme, cu nişte discuţii cam "neprincipiale" între Primul Minis-tru şi "nişte colegi" procurori, membri ai CSM, cu care domnia sa a ales să se sfătuiască... la o cafea, pe tema celor mai potriviţi viitori ocupanţi ai res-pectivelor funcţii publice. Evenimentele de atunci n-au rămas fără urmări, dintre cele mai grave, de vreme ce patru participanţi la acel proces ad hoc de consiliere a Primului Minis-tru au fost trimişi în judecată, tot de nişte procurori, colegi ai domniilor lor, pentru fapte pe care le-au calificat ca fiind penale. Chiar dacă nu imposibil, este totuşi greu de presupus că asemenea acuzaţii, aduse unor dis-tinşi profesionişti şi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, au fost făcute pur şi simplu din vîrful pixului! "Băieţii"
