Acum, cand opera sa a fost editata si reeditata in toata lumea, cand se credea ca s-a spus totul despre agitata sa viata (si cand ultimele detalii, de natura mai intima, pareau ca vor ispravi sipetul cu mistere al ultimilor ani ai scriitorului, marcati de o severa depresie, in filmul "Hemingway si Fuentes", regizat de Andy Garcia si avandu-l in rolul principal pe Anthony Hopkins, pelicula asteptata pe ecrane in 2010), volumul "Spies: The Rise and fall of the KGB in America" arunca o intrebare otravita: au reusit oare serviciile secrete sovietice sa-l recruteze pe Hemingway (si, alaturi de el, pe Oppenheimer sau pe Walter Lippmann, faimosul jurnalist care a inventat si s-a straduit sa puna in circulatie expresia "Cold War")? John Haynes, Harvey Klehr si Alexander Vassiliev, autorii volumului, sustin ca, la inceputul anilor 40 ai veacului trecut, in perioada cand Hemingway pastra o certa simpatie pentru URSS, dupa angajarea sa in razboiul civil spaniol, acesta ar fi fost contactat de serviciile sovietice "la New York, inca din 1941, prin intermediul unuia dintre partenerii sai de chefuri, John Hermann, care fusese recrutat cu ceva vreme inainte. I s-a dat atunci un nume de cod si o parola, pe care trebuia s-o foloseasca pentru viitoarele sale contacte".

In anii urmatori, cel botezat "Argo" si-a inmultit intalnirile cu diversi agenti ai KGB, fie la Londra, fie la Havana, dar natura colaborarii sale a ramas misterioasa. "sovietcii isi inchipuiau ca pot obtine de la el informatii interesante, dar n-au stiut niciodata cum s-o faca. Iar Hemingway, chiar daca acceptase sa ramana in contact, nu avea niciodata nimic de oferit!" Marele romancier va ramane un spion amator, pana spre sfarsitul anilor 40, cand va intrerupe legaturile cu servicile. Incompetenta a iscoadei sau, pur si simplu, lipsa de convingere in aria activitatilor secrete? Dupa ce au apasat