Gimnastul Daniel Popescu a acceptat să vorbească pentru „Adevărul Sporturi“ despre motivele reale ale retragerii din activitatea competiţională, dar şi despre intenţiile sale de viitor. După ce şi-a încheiat conturile cu lotul olimpic şi clubul Dinamo, Daniel a revenit acasă, la Reşiţa, unde se relaxează înainte de a-şi alege următorii paşi în viaţă.
„Adevărul Sporturi": S-a speculat mult pe seama retragerii tale. Care sunt motivele reale care te-au determinat să renunţi la gimnastică atât de devreme?
Daniel Popescu: Mai mulţi factori m-au determinat să iau această decizie grea. Colaborarea cu fostul coordonator al lotului nu a fost chiar ceea ce mi-aş fi dorit, iar venirea lui Marius Urzică s-a petrecut prea târziu, când eu luasem deja o decizie. Am realizat lucruri frumoase în acest sport, am făcut ceva pentru România, dar în ultima vreme s-au strâns şi destule dezamăgiri. Am o vârstă acum, ultimul an competiţional nu a fost deloc unul reuşit şi nici din punct de vedere medical nu sunt în cea mai bună formă. Mă gândeam la retragere încă de acum un an, după Jocurile Olimpice de la Beijing, dar am zis să mai aştept, să văd ce se schimbă la lot. Acum, că m-am convins, pot să spun că nu-mi pare rău că am ales să mă retrag.
Au încercat oficialii federali să te întoarcă din drum?
Am vorbit, atât cu domnii Adrian Stoica şi Ioan Suciu, cât şi cu Marius Urzică. Anul acesta sunt Europene şi Mondiale pe echipe şi au încercat să mă convingă că aş mai putea face faţă. Marius a vrut să mă întoarcă din drum, dar decizia era deja luată. Poate dacă ar fi venit mai devreme, ar fi fost altceva. Am 21 de ani de gimnastică în spate şi nu puteam face muncă voluntară. Trebuie să mă gândesc şi la viitorul meu. Acum, când mi-am anunţat retragerea, au încercat să mă avanseze în grad şi la club, să-mi mărească salariul, dar a fost prea târziu.
Te apuci de a
