Numărul din 14 decembrie 2007 al ziarului Corriere della Sera aduce informaţii care ar trebui cunoscute şi la noi, despre cum se înţelege în ţările mai civilizate decît a noastră gestiunea bunurilor culturale şi relaţia ei cu construcţia imobiliară.
În bugetul statului italian pentru anii 2008-2010 a apărut "Fondul pentru refacerea peisajului", în valoare de 45 de milioane de euro. El este destinat să acopere cheltuielile impuse de "demolarea unor imobile şi infrastructuri a căror realizare a produs daune peisajului în zone de o deosebită importanţă culturală, peisagistică şi naturală incluse în perimetrul siturilor italiene protejate de UNESCO". Cu alte cuvinte, aceşti bani vor servi statului pentru a cumpăra clădiri "incompatibile" cu caracteristicile unui sit UNESCO, pe care urmează să le dărîme, în vederea remodelării peisajului.
Cazul care a atras atenţia asupra acestei situaţii s-a ivit în Toscana, unde, la est de Siena, în Val dâOrcia, zonă înscrisă pe lista UNESCO din 2004, e prevăzută construcţia a 11 vile multifamiliare, cu un total de 90 de apartamente, în valoare, fiecare, de 159.000 de euro. Această lotizare se întinde pe 7 km2 la poalele dealului pe care se înalţă orăşelul medieval Montichiello. Intervenţia edilitară, deşi la distanţă de vîrful colinei istorice, riscă să altereze perspectiva. Cu toate că lucrările ar fi fost gata în mai, anul viitor, Ministerul Bunurilor şi Activităţilor Culturale a blocat, chiar din vara trecută, construcţia a trei vile (în total, 20 de apartamente), iar cînd se va ajunge la un acord cu proprietarii, va începe demolarea. Norma adoptată de Parlament ar putea fi aplicată şi în zona arheologică Agrigento, în Sicilia, unde, în apropierea templelor din secolele VI-V, au fost realizate ilegal 600 de locuinţe, şi în parcul naţional Cinque Terre de lîngă Genova, pe coasta ligură. O strategie defensivă cont
