Cu o istorie de aproape șase secole, orașul care a devenit inima țării noastre a fost, la început, o așezare de negustori evrei, armeni și moldoveni. Locuitorii vechilor moșii s-au strâns în dreptul căii poștei turcești care lega Hotinul de Constantinopol, formând o nouă vatră.

Dacă te încumeți să străbați strada Petru Rareș, de la Curtea Supremă de Justiție până la vale, spre râul Bâc, oprește-te la o terasă și admiră clădirile de epocă, din zonă. Pentru că te afli pe cea mai veche stradă din Chișinău. De fapt, această porțiune a fost trasată exact pe vechiul drum al poștei folosit de otomani după ce au cucerit Cetatea Hotin în urmă cu fix trei secole.

La acea vreme, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, pe aceste plaiuri erau mai multe moșii vechi, precum cea a Buiucanilor și a Chișinăului, clar delimitate de parcelele agricole. În timp, pe marginea drumului au apărut diverse prăvălii meșteșugărești și popasuri. „Pe atunci, în spațiul în care ne aflăm acum trăiau evrei, moldoveni, dar și armeni. Există chiar atestări istorice că locuitorii din Chișinău ar fi călcat cu vitele linia de moșie, pentru a ajunge mai aproape de calea poștei turcești care venea dinspre Hotin", precizează arhitectul Tamara Nesterov, istoric și doctor în istoria artelor.

Citește și:

Cum erau dotate primele spitale deschise în secolul al XIX-lea, în Capitală. Vezi GALERIA FOTO!

Lux și decadență la hotel „Suisse". Vezi GALERIILE FOTO!

Vezi cum arătau tramvaiele de altădată și cât costă amenajarea liniilor de metrou FOTO & VIDEO

Descoperă 10 lucruri pe care nu le știai despre Izolatorul de Urmărire Penală de pe strada Bernardazzi

Ulterior, orașul s-a format în apropierea bisericii Mazarache, într-un loc denumit Piața Veche. „Într-un plan de cândva al Chișinăului, străzile de odinioară au apărut pe niște parcele înguste, toate ori