Cercetătorii care îmbunătăţesc plantele le numesc fie după persoanele dragi, fie după locuri care le-au plăcut.
Maria, Cătălina, Oana, Radu, Marina, George, Ştefan, Tereza sunt doar câteva dintre denumirile pentru soiurile de cireş brevetate de specialiştii de la Staţiunea de Cercetare Pomicolă Iaşi.
Situaţia este similară şi la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură din Bacău, unde au fost înregistrate fasolele de grădină Cristina, ridichile Bianca sau salata Silvia.
„La staţiune au fost create 15 soiuri de cireş, patru de nuc şi trei de vişin. Toate au fost îmbunătăţite constant pentru a se adapta climei secetoase vara şi geroase iarna“, explică Petre Ludovic, unul dintre specialiştii staţiunii ieşene. Numele sunt alese de cei care creează, după mulţi ani de muncă, noi soiuri de legume sau fructe, mai bune decât cele de la care s-a pornit munca de cercetare.
„Pentru un singur soi trebuie să munceşti între 15 şi 20 de ani, iar denumirile le alege fiecare după propria inspiraţie. Eu pun foarte multe nume de locuri care m-au impresionat sau care sunt legate de crearea noului soi“, afirmă reprezentantul staţiunii de cercetare din Iaşi.
Legume şi flori ameliorate „in vitro“
Mai mult, pomii fructiferi au fost îmbunătăţiţi şi pentru a corespunde exigenţelor tot mai mari ale consumatorilior, care sunt atraşi de fructele mari, cărnoase, de culoarea roşu purpuriu şi mai ales roşu închis. „Cele mai căutate fructe sunt cireşele de culoare roşu închis, care rezistă la transport şi sunt mari şi cărnoase“, adaugă Petre Ludovic.
Printre cele mai mari realizări ale cercetătorilor din Bacău se află câteva zeci de soiuri îmbunătăţite de ardei, castraveţi, ridichi, ceapă, salată, pepene galben, dar şi flori decorative. Printre plantele modificate prin polenizare dirijată pentru a înfrumuseţa mai mult vieţile celor care le cumpăr
