Vicecampioana europeană la lupte, Estera Dobre, s-a născut într-o familie numeroasă, fiind al 10-lea copil din cei 17 fraţi.De la competiţiile sportive între fraţi până la lupta organizată din sală nu a mai fost decât un pas. Cu răbdare, Estera a urcat apoi pe podium la concursurile de lupte. Are 22 de ani şi o voinţă de fier. În spatele Esterei Dobre, vicecampioana europenă la lupte, medalie pe care şi-a adjudecat-o la începutul acestei luni, se ascunde o poveste de viaţă, un exemplu de succes. Sportiva de 48 de kilograme s-a născut într-o familie numeroasă, fiind 17 fraţi.
„În familie s-a pus la fel de mult accentul pe şcoală şi pe muncă, iar de mici copii am învăţat să fim responsabili, pentru că tot timpul aveam grijă de fraţii mai mici. Niciunul dintre noi nu a fost răsfăţat iar asta ne-a ajutat enorm în viaţă. Ne-a făcut muncitori şi ambiţioşi”, îşi începe povestea Estera.
Astfel că primele competiţii pe care le-a disputat au fost acasă. „Fie că vorbim de viaţă în general, de sport sau muncă, toţi am vrut să ne realizăm şi să le demonstrăm părinţilor de ce suntem în stare. Unii au excelat în şcoală, alţii în afaceri, alţii în sport, de fiecare s-a ales ceva”, spune mândră luptătoarea.
Fiind evidente calităţile ei sportive, a fost curtată de mică de antrenorii de la mai multe discipline sportive, de la atletism la handbal şi evident, lupte. Doar că nu prea i-a luat în serios pe niciunii. S-a apucat de lupte la 15 ani, mult mai târziu decât multe dintre adversarele sale.
„Nu m-am apucat de lupte cu gândul la performanţă. Auzisem că e sportul la care se lucrează cel mai intens şi că se poate slăbi cu succes. Eu mă cam îngrăşasem şi de fapt, în primă fază, nu vroiam doar să slăbesc.
Dacă nu ar fi fost luptele, ar fi fost un alt sport individual. Pentru că îmi place să depind doar de mine însămi”,
