Criza financiară a scos pe piaţă împrumuturile private prin mica publicitate. Cămătarii de ocazie sau de meserie îşi îmbie clienţii cu contracte prin notariat. Acest tip de contract este la limita legii, fiind suspect de cămătărie, faptă incriminată de Codul Penal.
Criza financiară şi condiţiile de creditare restrictive ale băncilor îi determină pe craiovenii disperaţi să apeleze la „cămătari“ - persoane care, în schimbul unor dobânzi consistente şi cu gajuri pe măsură, sunt dispuse să dea cu împrumut sume importante de bani. Am luat la întâmplare câteva telefoane şi iată care sunt concluziile: suma împrumutată poate fi oricât de mare, cu condiţia să fie gajată cu un bun pe măsură; evaluatorul este creditorul, dobânzile sunt de 20-25% pe lună; împrumuturile sunt făcute prin notariat. Contractele de asemenea gen sunt suspecte de cămătărie.
În accepţiunea generală, cămătăria reprezintă activitatea unei persoane neautorizate de a împrumuta bani cu camătă, adică un împrumut la care se adaugă o dobândă necontrolată de nici o instituţie. Cei care practică această activitate nu plătesc taxe sau impozite la stat pentru veniturile pe care le obţin.
Legea incriminează şi ea împrumuturile neautorizate cu dobânzi mai mari decât cele legale. Potrivit Codului Penal (art. 450, punctul 2, litera a), „se pedepsesc cu închisoare de la unu la cinci ani operaţiunile de împrumut de bani sau titluri de valoare efectuate cu titlu profesional de către persoane neautorizate, direct sau prin acte simulate, dacă dobânda stabilită este mai mare decât dobânda stabilită prin lege“. Practic, textul de lege sugerează că doar persoanele neautorizate care percep dobânzi mai mari decât cele stabilite de lege sunt pasibile de pedeapsă. Sub această acoperire, cămătarii pot lucra liniştiţi: dobânzile nu apar niciodată în actele notariale. „Nu sunt tâmpiţi să treacă dobânda în acte