Octogenarul susţine că au fost închişi pe nedrept, iar după ce au fost eliberaţi au fost supravegheaţi permanent de Securitate.

Calculul lui Teodoriu este simplu. Pentru fiecare an de chin cere 24.390 de euro. Pensionarul susţine că regimul comunist le-a distrus cariera, i-a îmbolnăvit şi i-a împiedicat să-şi găsească un serviciu pe măsura pregătirii lor.

Constantin Teodoriu îşi aminteşte cum a devenit un „element periculos“ de parc-ar fi fost ieri. „În anul 1947 am primit o scrisoare de la un fost coleg de clasă din Dorohoi, care m-a rugat să-i trimit alimente şi bani. Pe atunci era foamete şi am făcut chetă şi i-am trimis pachet. Pentru acest lucru am fost arestat, împreună cu alţi şapte colegi. Am fost acuzat că eram simpatizant al Mişcării Legionare. Mai târziu, am aflat că fostul meu coleg nu mi-a cerut nimic“, povesteşte octogenarul.

În mai 1948 a fost arestat împreună cu fratele său Adrian, care era profesor de matematică şi care a fost acuzat că a pus bazele unui centru de legionari în Dorohoi. Constantin Teodoroiu a fost condamnat la un an de închisoare, iar fratele său la opt ani. Cei doi au ajuns la Penitenciarul Suceava, unde au fost bătuţi şi umiliţi.

„Era iadul pe pământ. Eram înghesuiţi într-o celulă câte 30-40 de persoane. La ordinea zilei erau bătăile la talpă, în timp ce stăteai cu ciorapul în gură, urmate de alergare până la coagularea sângelui pe tălpi“, spune Constantin Teodoriu. După nouă luni, octogenarul a fost transferat la Văcăreşti şi apoi la Târgşor, iar fratele său a fost dus la Aiud. Deşi a fost condamnat la un an, ieşeanul a fost pus în libertate după doi ani, iar fratele său în anul 1955.

A făcut schiţa camerei de detenţie de la Suceava

Constantin Teodoriu a intrat în vizorul Securităţii din nou în 1965. „Mă chemau de două ori pe lună la Securitate şi mă întrebau de diferite persoan