O reuniune a participanţilor la Conferinţa internaţională de la Yad Vashem cu supravieţuitori ai Holocaustului din România, în prezenţa oficialilor români şi israelieni şi reprezentanţi ai organizaţiilor originarilor din România se desfăşoară luni, la Ierusalim, la Parlamentul israelian.
Radu Ioanid, director al Programului internaţional de arhivă din cadrul Memorialului de la Washington, a confirmat, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi, că problema accesului la informaţie a fost depăşită. “Avem acces la o bază de date, care este absolut impresionantă, discutăm de milioane de pagini, pe care le avem din arhiva Marelui Stat Major, Ministerul Apărării, SRI, Arhivele Statului, Arhivele Ministerului de Externe, nemaivorbind de arhivele judeţene. Deci avem o bază de date absolut impresionantă. Atunci când discutăm despre cercetători din România sau din străinătate, care se ocupă de acest domeniu, fie despre cei calaţi pe România, fie despre cei care fac studii interdisciplinare, pot spune că foarte des apar noi informaţii, care confirmă ceea ce ştiam până acum, dar apar noi amănunte, apar detalii, pe care nu le cunoşteam. Problema mare a fost depăşită, problema fundamentală a accesului la informaţie a fost depăşită”, a precizat Radu Ioanid.
De asemenea, o cercetare având ca subiect emigrarea evreilor din România în anii ’40, în perioada Holocaustului, a fost prezentată la o conferinţă internaţională de la Ierusalim despre tendinţe în cercetarea Holocaustului din România. Lucrarea Adinei Babeş de la Insitutul Naţional “Elie Wiesel” din Bucureşti are la bază documente de la Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor, copiile documentelor de la Memorialul din Washington, precum şi decizii legislative din România acelor ani.
“Ca o concluzie, dacă vreţi, a lucrării “Emigrarea evreilor din România în anii ’40″ era văzută de statul român c