● În urmă cu şase ani, lângă Palatul Victoria, un japonez a fost sfâşiat de o ciurdă de maidanezi. Acum, Yurika Masumo, venită tot din ţara Soarelui Răsare, n-a mai prins trenul de Craiova. Oricum un tren al pierzaniei. Tânăra plănuise să-i înveţe pe "juveţi” limba niponă. Habar n-avea ce-o aşteaptă aici, în ţinutul unde câinii şi oamenii sunt asemenea. Şi unii şi alţii muşcă mortal, adică, sfârtecă tot ce le iese în cale. Nu le trebuie un motiv anume, ucid aşa, pur şi simplu. Dintr-o sălbăticire feroce a instinctului de prădători primitivi. Atacă în haită ori pe cont propriu, mereu în complicitatea întunericului, şi ferească Sfântu? să le pici în colţii letali ! Din nefericire, România a devenit pentru Japonia ţara aia în care n-ai ce căuta. Sau, dacă o faci, îţi asumi riscuri extreme. Inclusiv moartea. România, ţara cu oameni şi câini asasini... Iartă-ne, bună şi curată Japonie, iartă-ne !
● Norvegienii l-au condamnat pe câinele turbat Breivik la pedeapsa maximă. Vreo 21 de ani. Descreieratul a trimis în neant 77 de vieţi nevinovate, dar e posibil ca peste 10 ani să-l vedem iarăşi în libertate, debitându-şi obsesiile ultranaţionaliste. La noi, în colonia perfid monitorizată de dulăii euroatlantici, iei 20 de ani pentru un trafic de droguri. Iar cu jumătate te alegi mintenaş, fără să clipeşti. E suficient să-l mituieşti pe careva cu o şpagă mai acătării şi gata, îţi cade în cap grila instanţei supreme ! Dura lex sed lex, filozofează justiţiarii talibani, nu ? La naiba, în afara dreptei măsuri, Justiţia e doar o sursă de dezechilibre sociale. O paparudă excentrică, amorezată în exces de sine, înnebunită să se dea în spectacole groteşti.
● Chiar, ce-o crede despre noi lumea întreagă la cap de dincolo ? Să ne înţeleagă, nici pomeneală, este imposibil. Suntem imprevizibili şi nestatornici, ca o apă curgătoare, întotdeauna în schimbare. Umblăm cu