Într-o scrisoare anonimă, cunoscutul compozitor basarabean a fost învinuit că a colaborat cu regimul fascist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Eugen Coca a fost unul dintre cei mai cunoscuţi compozitori basarabeni ai secolului al XX-lea. Este autorul imnului de stat al RSS Moldoveneşti, pentru care a primit titlul onorific de artist emerit. A decedat în 1954, la Chişinău. În 1968, în contextul înrăutăţirii relaţiilor sovieto-române şi a luptei împotriva naţionalismului, este învinuit post-mortem de colaborare cu regimul fascist. Ce i se imputa, mai exact, muzicianului?

EDUCAŢIA ŞI CARIERA

Eugen Coca s-a născut la 3 aprilie 1893 în satul Cureşniţa, judeţul Soroca, în familia renumitului lăutar Costache Coca. La numai 12 ani, devine violonist în orchestra de muzică populară condusă de A. Poleacov (1905-1908), timp în care studiază vioara cu profesorii T. Grama şi I. Finkel. În anii următori este violonist în Orchestra Simfonică din Eupatoria, la Teatrul de Operă din Kostroma şi în trupa lui S. Zimin din Moscova. Înainte de a reveni la Chişinău, studiază sub îndrumarea profesorilor Tall din Moscova şi Malişevski din Odesa.

În perioada interbelică, când Basarabia face parte din statul naţional român, a fost violonist în Orchestra Simfonică „George Enescu" din Iaşi (1919-1925), continuându-şi studiile la Conservatorul Unirea din Chişinău, pe care îl absolveşte în 1926. S-a remarcat prin creaţii muzicale originale, printre care „Pasărea Măiastră ", „Prinţul Ionel şi lupul năzdrăvan", simfonia 1 şi 2, baletul „Florile Micuţei Ida", comediile muzicale „Semnalele de pe planeta Marte"şi „În ţara canibalilor". În 1935 devine membru al Societăţii Compozitorilor Români, este profesor de armonie, teorie şi compoziţie la Cetatea Albă, Chişinău şi alte oraşe din România interbelică. Între 1934 şi 1940 este violonist în Orchestra Radio Bucureşti. @N_