Românii preferă să plătească bunurile şi serviciile cumpărate cu numerar, această variantă oferindu-le cel puţin senzaţia că îşi controlează mai bine bugetul. Sursa: Reuters
1 /.
La nivel naţional, la finele lunii septembrie 2009, se aflau în circulaţie 12,8 milioane de carduri valide (carduri cu care s-a realizat cel puţin o tranzacţie în ultimele trei luni), din care 11,4 milioane carduri active, potrivit datelor BNR. În ciuda numărului mare de carduri, doar 2% dintre posesori le folosesc în cea mai mare parte pentru plata cumpărăturilor.
Mai mult de jumătate dintre românii care au cel puţin un card bancar dau fuga la bancomat, retrag banii din salariu şi apoi merg la cumpărături sau îşi achită facturile.
Sunetul banilor
Motivaţiile sunt diverse. În primul rând, cardurile bancare sunt un produs relativ nou pe piaţa românească, iar o bună parte a populaţiei, mai ales persoanele mai în vârstă, nu este obişnuită să le utilizeze în mod frecvent. De aceea preferă să retragă banii de la bancomat, în loc să facă plăţi directe la comercianţi, chiar dacă aproximativ 40% din comisioanele percepute de bănci sunt aplicate retragerilor de numerar de la bancomate, în vreme ce plata la comercianţi este gratuită.
În al doilea rând, bancherii impun clienţilor din România taxe şi comisioane mari, care se ridică, în medie, la 83 de euro pe an, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
De asemenea, numărul mic de aparate pentru plata cu cardul la comercianţi (POS) lipsa siguranţei faţă de securitatea procesului de plată sunt impedimente în dezvoltarea plăţii cu cardul.
Plasticul, "portofel fără fund"
Însă, chiar dacă reprezentanţii asociaţiilor de plăţi electronice susţin că utilizarea cardului ajută la păstrarea unei evidenţe mai clare a cheltuielor, o bună parte dintre români