Lipsa de busolă a actualei guvernări n-a fost în nici o situaţie mai evidentă decât în cazul gripei aviare. Deşi aceasta este încă departe de a fi luat sfârşit se pot trage deja câteva concluzii care pun în evidenţă amatorismul şi lipsa de coordonare elementară din interiorul actualului Executiv.

Gripa aviară a apărut ca o situaţie obiectivă - migraţia păsărilor şi contactele inerente între cele sălbatice şi cele domestice. Ea a afectat colectivităţi rurale aflate în proximitatea zonelor de pasaj. Izolarea şi înlocuirea efectivelor nu a pus probleme deosebite şi lipsa de coerenţă şi de rigoare în acţiuni nu a avut consecinţele pe care avea să le aibă mai târziu. Aşa încât aproximările au părut că au succes şi ministrul-trompetă Flutur a avut cel mai frumos prilej de a-şi trâmbiţa zilnic succesele. A făcut-o în maniera demagogică ce-i este specifică, inclusiv la Bruxelles unde i-a minunat pe comunitari cu realizările sale taman în preajma raportului de ţară. Pentru ca tocmai când anunţul eradicării a fost lansat în eter, gripa să reizbucnească exploziv, în cu totul altă parte: în crescătorii. Şi teoretic şi practic, aceste complexe prezentau garanţii incomparabile faţă de structurile rurale.

Pentru ca tocmai când anunţul eradicării a fost lansat în eter, gripa să reizbucnească exploziv, în cu totul altă parte: în crescătorii. Şi teoretic şi practic, aceste complexe prezentau garanţii incomparabile faţă de structurile rurale. Aflate sub control veterinar, ele puteau fi uşor izolate şi virusul neutralizat, dacă prin cine ştie ce mister putea pătrunde. Asta este şi explicaţia de ce aviata nu a proliferat în acele ţări ale uniunii unde fusese semnalată. Printr-un mecanism pe care nici măcar SRI-ul n-a reuşit să-l elucideze, virusul prezent la Codlea s-a răspândit aproape în toată ţara. Necontrolat şi necontrolabil, el a reaprins flacăra epidemiei în colectivi