Foto: Thinkstock Capusele fac parte din clasa arahnidelor, fiind inrudite cu paianjenii, cu acarienii (care se gasesc in locuintele noastre si determina reactii alergice), cu parazitul care produce raia (scabia). Prezinta mai multe stadii de evolutie: ou, larva, nimfa si adult, putand trai pana la doi ani. Exista cateva sute de tipuri de capuse si toate se hranesc cu sange.
Unele specii se infecteaza in timpul acestor mese de la animalele bolnave, putand transmite ulterior respectivele microorganisme (paraziti, bacterii, virusuri) prin muscaturi altor animale sau omului. Odata ce capusele au fost contaminate, infectia va persista in corpul lor in toate stadiile de viata. Exista mai multe astfel de maladii care pot fi transmise de la temuta boala Lyme si meningoencefalita de capusa (mai frecvent intalnite in tara nostra si in Europa), la babetioza, ehrlichioza, febra butunoasa, febra Q, tuleremia etc. (lista variaza in functie de zona geografica).
Capusele pot parazita mamifere salbatice mici sau mari (soareci, iepuri, caprioare), reptile sau pasari (care pot transporta capusele la distanta), dar si animale domestice (caini, pisici, vaci, cai) de la care capusa poate trece la om. Capusele sunt active in special intre aprilie şi septembrie (uneori daca nu ninge chiar mai tarziu, adultii putand ramane activi la temperaturi scazute, situate peste 4 gr C). Ele traiesc in iarba inalta, pe tufisuri si frunze, in zonele cu paduri , arbusti, pajisti. Adultii au culoare brun inchis si dimensiuni de 3-5 mm inainte de hranire, putand ajunge la 1 cm dupa hranire.
Masculul isi mareste putin dimensiunile dupa hranire, dar femela isi mareste voumul de cateva ori, ajungand ca un bob de mazare sau de strugure. Nimfele au 1-1,5 mm inainte de hranire (se observa mai greu), o culoare ceva mai deschisa si ajung la 3 mm dupa hranire. Capusele isi asteapta victimele in i
