Adaosurile nutritive şi complexele multivitaminice sunt \"apă de ploaie\" pentru imunitate. Promit întărirea organismului, dar au efect de bumerang şi ne sleiesc de puteri.
Pastilele care promit întărirea imunităţii iau ochii multor oameni, bolnavi sau nu, care le cumpără în speranţa că se vor simţi revitalizaţi şi că vor ţine la distanţă cele mai aprige boli. Efectul este mai mult influenţat de autosugestie, spun medicii. Imunitatea nu creşte şi nu scade după bunul plac, iar astfel de doctorii nu ne ajută să ţinem piept infecţiilor.
Dacă luăm în calcul că cea mai cunoscută boală care duce realmente la scăderea imunităţii, SIDA, este foarte greu de tratat, e uşor de dedus care este eficienţa preparatelor pentru "creşterea imunităţii".
Virusurile şi bacteriile scad imunitatea, nu frigul
Imunitatea este capacitatea naturală a organismului de apărare în faţa unor substanţe străine-virusuri, microbi, bacterii, paraziţi. Anticorpii şi celulele de apărare (limfocitele) "digeră" substanţele străine. De cele mai multe ori însă, imunitatea scade ca urmare a unor boli- cancere, infecţii, dar şi în urma tratamentului cu citostatice şi cortizon. În acest caz, anticorpii nu pot face faţă.
"Imunitatea nu scade pentru că ai stat în căldură sau în frig, contrar opiniei majorităţii oamenilor. Ea este dată peste cap de boli grave: cancer, leucemie, SIDA, diverse infecţii, dar şi de citostatice, care omoară celulele care ne apără. Este un cerc vicios. Dacă faci o infecţie, organismul este slăbit şi capeţi o altă infecţie, iar tratamentul scade în continuare imunitatea", precizează medicul Alina Tănase, hematolog la Institutul Clinic Fundeni.
De altfel, nu orice stare de rău înseamnă o scădere a imunităţii. "Pot fi cauze afective sau reacţii ale organismului la schimbările de temperatură. În general, imunitatea scade p
