Baietii de la Cassa loco lasa deocamdata ironia deoparte si vorbesc pe site-ul lor despre un loc rupt din filme, un loc pe care il asociaza cu scrierea lui F. Scott Fitzgerald, cu epoca de aur a jazzului sau cu scenariul reprodus atat de bine de Copolla acum 33 de ani.
Am ajuns in mai putin de 3 minute, fiind grabit si de frig, si din strada am vazut ca e de bine. De multe ori am un “feeling” bun doar cand vad o cafenea sau un restaurant, si niciodata nu m-am inselat. Insa acum toate asteptarile au fost doborate. Incep prin a va spune ca nu exista termen de comparatie cu nici o cafenea din Bucuresti. Incepand de la scaune, bar, tinuta chelnerilor, usi, mese, muzica, cafea, temperatura si terminand cu toaleta totul este incredibil de frumos, asortat, potrivit, de calitate, din “film”.
M-am asezat la masa, am baut un cappucino facut din cafea Davidoff, insa nu am reusit sa stau prea mult jos. Am facut turul acelui loc si mi-am pus o dorinta! Nu ar putea sa fie mutat cu totul în Bucuresti? Am baut un Merlot din Chile, Misiones de Regno si mi s-a facut ciuda inca o data gandindu-ma la oferta banala de vinuri din alte locuri. Discutia a fost savuroasa si insotita de un trabuc Romeo y Julieta, iar atmosfera excelenta, insotita de muzica ce se auzea la cel mai bun volum, ne-a facut sa revenim dupa cateva ore si dimineata, inainte de plecare.
Sper sa vad un “Gatsby” si în Bucuresti si în Cluj. Oricum s-ar numi, oriunde ar fi, oricine ar fi proprietarul lui as merge acolo, m-as relaxa, as savura pauzele de stres si nervi altfel. Cu cat mai multe locuri bune cu atat mai putine ganduri rele. Baietii de la Cassa loco lasa deocamdata ironia deoparte si vorbesc pe site-ul lor despre un loc rupt din filme, un loc pe care il asociaza cu scrierea lui F. Scott Fitzgerald, cu epoca de aur a jazzului sau cu scenariul reprodus atat de bine de Copolla ac