Pentru ce sunt pregătiţi copiii noştri? Pentru o lume unde legile votate şi viaţa sunt două lucruri ce par, de multe ori, să meargă în paralel? De ce atunci când legile educaţiei sunt în discuţie, lipsa de creativitate, de imaginaţie privind un viitor …probabil sunt frecvente?
Pentru ce sunt pregătiţi copiii noştri? Pentru o lume unde legile votate şi viaţa sunt două lucruri ce par, de multe ori, să meargă în paralel? De ce atunci când legile educaţiei sunt în discuţie, lipsa de creativitate, de imaginaţie privind un viitor …probabil sunt frecvente?
Astăzi, în Figaro, un articol despre un studiu recent publicat şi o dispută în Adunarea Naţională, la Academie şi între lingvişti. Studiul, efectuat într-o regiune din sud-estul Franţei, Provence-Alpes-Côtes d’Azur, arată că 87% dintre copii nu ştiu ce e sfecla roşie iar 25% nu recunosc cartofii prăjiţi ca provenind din leguma cartof. În general, rezultatele studiului aplicat unei regiuni bine dezvoltată a Franţei, arată slaba cunoaştere a legumelor de către copii. Disputa e despre votarea, în Adunarea Naţională, a unui articol din noua Lege a învăţământului superior (proiectul dnei ministru Géneviève Fioraso) care permite universităţilor, prin mărirea spectrului excepţiilor din vechea lege Toubon (2004), să organizeze cursuri în limba engleză. Ne interesează? Poate că da. De ce?
În primul rând pentru că e vorba de cunoaştere. Să ştii ce mănânci, mai ales să mănânci sănătos; aici, legumele joacă un rol esenţial. Celebrul chef eneglez, Jamie Oliver, în speech-ul său de la TED, insistă pe acest lucru, mai ales pe faptul educaţia, şcoala nu pregăteşte copiii aproape deloc pentru acest lucru. Că e cunoaştere fundamentală pe care straturi de civilizaţie o diminuează, nu e nevoie să mai subliniez. Şi e vorba de copiii noştri.
În al doilea rând, e vorba de o legătură cu mediul fizic, cu elem