Fanfara Ciocârlia, aflată la primul său turneu în România, la 16 ani de la lansare şi după tot atâţia în care a ridicat în picioare săli de spectacole pline ochi, din toate colţurile lumii, a vorbit pentru MEDIAFAX despre succes, primii bani câştigaţi şi mândria de a cânta muzică lăutărească altfel.
Cei 12 membri ai fanfarei sunt reprezentaţi în relaţia cu presa şi cu eventualii clienţi de managerul şi descoperitorul lor, Henry Ernst - un german care are mare grijă ca nimic din ce se întâmplă în ansamblu să nu fie întâmplător -, şi de liderul tarafului, Ioan Ivancea. "Fanfara Ciocârlia cântă. De interviuri se ocupă Ivancea. Aşa am stabilit noi şi aşa rămâne", insistă Ernst, adăugând vizibil iritat că, "dacă nu aveau succes în afară, nu îi băga nimeni în seamă în România. Că aşa e aici. Băieţii ăştia sunt buni, dar tot nu scapă de stigmatul de ţigani. Dar nimeni în lume decât ei ar putea cânta aşa".
Însă, dincolo de revolta managerului, bărbaţii care fac parte din Fanfara Ciocârlia sunt mândri de etnia lor şi de ce au realizat în cei 16 ani de când s-au constituit în taraful care se reinventează permanent de dragul muzicii şi al succesului, sunt mândri că au cântat la gala premiului Nobel pentru pace din 2012 şi că au fost pe aceeaşi scenă cu nume mari precum Jennifer Hudson, Seal, Ne-Yo, Sarah Jessica Parker şi Gerard Butler, dar mai ales că au reuşit să ridice în picioare distinsa asistenţă.
De-a lungul timpului, Fanfara Ciocârlia s-a făcut cunoscută şi iubită în întreaga lume, are apariţii în mai multe filme şi interpretări inedite ale unor piese celebre, cum ar fi tema muzicală a seriei "James Bond" şi "Caravana" lui Duke Ellington, cărora le-a impregnat amprenta muzicii rome. Varianta lor pentru piesa "Born To Be Wild" a fost inclusă, în 2006, în filmul "Borat".
Prezentăm integral interviul acordat de Ioan Ivancea, liderul Fanfarei Ci
