Nu puţine sunt exemplele de femei din istoria ţării noastre în care acestea să nu fi uimit prin dârzenia şi încăpăţânarea cu care au ales să înfrunte vicisitudinile şi mentalităţile vremurilor. În judeţul Olt s-au remarcat în acest sens femeile dintr-o familie cu vechi rădăcini în istorie, şi ne referim aici la doamnele din neamul Brâncovenilor. Prin comportamentul lor, unele dintre aceste doamne merită menţionate, la fel şi faptele lor.

Când spunem „neamul Brâncovenilor” ne referim, în mod special, la Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu, două personalităţi ale istoriei care nu mai au nevoie de o prea mare prezentare. Originari din zona comunei Brâncoveni, judeţul Olt, cei doi voievozi au avut drept soţii femei care s-au ridicat pe deplin la înălţimea celor alături de care au ales să înfrunte viaţa. Faptele lor alături de soţi – sau în lipsa acestora – au scos la iveală firi dârze şi o inteligenţă remarcabilă, despre care încă se vorbeşte.

Neamul boierilor din Brâncoveni începe cu jupâniţa Neacşa, fiica logofătului Harvat, prim sfetnic al lui Neagoe Basarab (1512-1521). Conform declaraţiilor furnizate de Aurelia Grosu, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean Olt, la căsătoria jupâniţei Neacşa cu Dobrovoe pârcălabul, voievodul Neagoe Basarab, prin hrisovul din 3 mai 1518, îi dăruieşte ca zestre jumătate din satul Brâncoveni, cealaltă jumătate fiind cumpărată de către soţul ei. Curând se întâmplă ca Dobrovoe pârcălabul să moară, voievodul întărindu-i jupâniţei Neacşa “şi casile de la Brîncoveni şi Brîncovenii toţi cu morile şi cu viile, ca să-i fie de moştenire şi ohabnice ei şi feciorilor ei, nepoţilor şi strănepoţilor ei”. Acesta este primul document care menţionează casele de la Brâncoveni, construite anterior anului 1518. Astfel, Brâncovenii devin sat de cămin al boierilor din Brâncoveni, de unde îşi vor lua şi numele. Jupâniţa Neacşa se r