Oamenii de ştiinţă pot crea în laborator bacterii şi alte fiinţe vii, cu scopul de a realiza noi vaccinuri sau tratamente care să nu implice voluntari umani. Această ştiinţă poartă numele de biologie sintetică şi oferă promisiunea unor descoperiri medicale revoluţionare.Prin tehnologia biologiei sintetice, cercetătorii ar putea recrea în laborator toate virusurile al căror genom a fost descoperit.
Într-o manieră similară celei folosite de ingineri pentru a crea cipuri electronice, specialiştii în biologie sintetică pot da naştere unor creaturi vii în laborator, folosind „ingrediente" de la alte fiinţe sau pot recrea sisteme biologice naturale. Printre aplicaţiile biologiei sintetice se numără crearea unor microorganisme şi a altor forme de viaţă care: să poată fi folosite pe post de tratament în anumite boli, să detecteze substanţele toxice, să anihileze factorii poluanţi, să „repare" genele care au suferit mutaţii sau să distrugă celulele canceroase. În momentul de faţă, biologia sintetică este la început, cam în acelaşi stadiu în care se afla genetica moleculară în jurul anului 1970 (când se inventase tehnologia de recombinare a ADN-ului).
Specialiştii în biologie sintetică folosesc tehnologiile disponibile pentru a concepe şi pentru a construi sisteme biologice simple. Scopul este acela de a descifra reţelele genetice complexe şi modul de acţiune a biomoleculelor care fac posibile procesele metabolice vitale.
Realizări până în prezent
Cercetarea în domeniul biologiei sintetice a început în anii 1970, când metabolismul unor bacterii a fost modificat astfel încât să sintetizeze o serie de substanţe necesare în medicină. După 1980 au fost create în laborator organisme modificate genetic pentru activarea sau, dimpotrivă, pentru inhibarea anumitor gene. Deşi se aseamănă în multe privinţe cu ingineria genetică, biologia sintetică are totu
