În curând reîncepe şcoala. Atât copiii cât şi părinţii îşi îndreaptă gândurile spre noul an şcolar. Se reinstalează emoţiile şi grijile, preocuparea pentru rechizite şi îmbrăcăminte ...

Trăirile şi implicările sunt diferite în funcţie de copil şi vârsta acestuia. Pentru copiii mici şi pentru părinţii lor intensitatea emoţiilor este mai mare. Cu cât experienţa şcolară este mai îndelungată, cu atât sentimentele sunt mai variate: unii copii aşteaptă şcoala cu nerăbdare, alţii sunt “nefericiţi” doar la ideea că aceasta reîncepe.

Familia poate să joace un rol important în diminuarea presiunii reînceperii şcolii şi în reintegrarea copilului în programul impus de şcoală, mai ales pentru acei copii care devin nostalgici la ideea încheierii vacanţei de vară. Discuţiile trebuie să fie încurajatoare, să accentueze secvenţele care fac plăcere copiilor, conversaţiile pot fi amuzante şi plăcute.

Copiii pot fi implicaţi în pregătirile specifice. Majoritatea sunt bucuroşi să participe la achiziţionarea rechizitelor şi accesoriilor pentru şcoală. Bucuria creşte dacă au posibilitatea să aleagă, dacă desenul de pe penar sau ghiozdan, de pe rigla sau coperta caietului este pe placul lor.

Copiii începători trăiesc intens momentul debutului şcolar. Majoritatea sunt bucuroşi şi nerăbdători, dar sunt şi copii speriaţi de nouă experienţă care îi aşteaptă. Cu toţii înţeleg că va avea loc o schimbare, dar nu o percep încă în amploarea ei.

Rolul familiei este să contureze o imagine pozitivă, să încurajeze, să stârnească curiozitatea copilului să sprijine acomodarea lui treptată. Este de dorit ca în prezenţa viitorului şcolar să fie evitate discuţiile nefavorabile şcolii, îndoielile părinţilor, nemulţumirile .... Dacă familia ajută copilul să se simtă “mare”, “important”, acesta va fi mai deschis, mai receptiv şi mai implicat.

Se ştie că părinţii au de obicei e