Este fără doar şi poate unul dintre cei mai citiţi poeţi contemporani. Mulţi îi ştiu poeziile pe de rost, iar o parte dintre ei habar nu au cine le-a scris. Unii critici literari au scris că este poet al iubirii. “Sunt, de meserie, îndrăgostit. Nu pot trăi în afara iubirii. Eu am îmbrăţişat meseria de visător pe care o practic şi azi. Visez, de pildă, că lumea ar putea arăta altfel”, spunea, într-un interviu, directorul general al AM PRESS, poetul şi jurnalistul Lucian Avramescu. Astăzi împlineşte 65 de ani. La mulţi ani!
“Viaţa poate fi mai arătoasă dacă în jurul ei nu s-ar învârti şacali”
“Onomastica destinului meu este, iată, din nou Ramona, Ramona Vintilă, fata de la Jurnalul Naţional care mă ţine minte, inclusiv cu ziua de naştere, în timp ce eu mă uit, cu zi de naştere cu tot. Ea susţine că m-am născut pe 14 august, că am azi 65 de ani, că... Se face miezul lui august şi tu mă întrebi, Ramona, dacă întâmplările şi nebuniile vieţii mele au fost şi sunt inspirate? Da, mă bucur că ai folosit vorba asta. În multe vieţi, inspiraţia nu contează, aşa cum n-are valoare lipsa inspiraţiei. Inspiraţia mea s-a adunat în cărţi, iar lipsa ei în cărţi care ar fi trebuit scrise. Tu zici că am 65 de ani! E de bine, e de strâmb, insinuezi ceva? Eu, Ramona, habar n-am cât am şi, rămâne între noi, nici nu mă interesează. Ultima mea parteneră de viaţă (e un fel de a spune, ultima!), cu care am o fetiţă de aproape şase ani, splendidă şi extrem de personală, zice că de opt ani de când mă ştie, de când m-a citit pe toate feţele, din copertă în copertă, sunt la fel. Adică, zice ea, m-am stabilizat la vârsta la care m-a găsit. Aiurea! Nici nu îmbătrânim şi nici nu întinerim, Ramona! Eu m-am născut Lucian Avramescu, la o vârstă constantă şi cu fixurile mele. Fixul meu e că viaţa poate fi mai arătoasă dacă în jurul ei nu s-ar învârti şacali. Mie mi s-au nimerit destui şaca