Decizia Parlamentului European (PE) de a stabili un termen general de 30 de zile pentru plata datoriilor pe care autorităţile publice din statele membre le au la companii este benefică pentru mediul de afaceri şi ar putea da un imbold revenirii economice, în opinia analiştilor şi consultanţilor fiscali.
Condiţia este ca reglementarea europeană să fie aplicată cât mai repede şi în România şi să includă şi penalizările pe care le-ar putea suferi statul dacă nu-şi rambursează datoriile către companii în termenul legal.
"Noile reguli trebuie să asigure că firmele mici şi mijlocii nu vor mai avea probleme financiare din cauza întârzierii plăţilor din partea autorităţilor publice sau a altor companii, susţinând solvabilitatea şi capacitatea de a inova şi de a crea locuri de muncă", se spune într-un comunicat al PE.
Reducerea arieratelor până la eliminare a fost principala solicitare a FMI astfel încât statul să nu mai acţioneze ca un factor de blocaj financiar în economie.
Acumularea de arierate împiedică revenirea economiei pentru că afectează fluxurile de lichidităţi ale firmelor. Guvernul s-a angajat să reducă arieratele către sectorul privat, dar la fiecare evaluare a acordului cu Fondul a cerut o nouă derogare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate.
Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al BCR, cea mai mare bancă locală, a declarat recent că vede o oportunitate de business în sprijinirea statului pentru plata datoriilor către companii. "Pentru bănci este bine pentru că statul va trebui să împrumute mai mulţi bani, iar BNR va trebui să reducă mai departe nivelul rezervelor minime obligatorii, ceea ce ne va aduce un plus la marja de dobândă."
Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, susţine că adoptarea acestei directive europene şi în România în următoarele luni ar reprezenta cea m
